Rezilierea contractului

De regula termenii initiali ai oricarui contract sinalagmatic, sunt, fundamentati pe pozitia de egalitate a partilor. Se intampla insa ca pana la sfarsitul duratei contractului, echilibrul contractual sa fie sufere modificari, ca urmare a neindeplinirii obligatiilor contractuale.

In astfel de situatii poate interveni rezilierea contractului. Aceasta intervine deci, in imprejurarea in care una dintre partile contractului nu isi executa la timp, integral, si exact obligatiile asumate In realitate rezilierea contractulului reprezinta o sanctiune civila, pe care creditorul o poate invoca ca urmare a nerespectarii obligatiilor de catre debitor. Din punct de vedere juridic, consecinta invocarii rezilierii este reprezentata de  incetarea efectelor contractului pentru viitor.

Rezilerea contractului poate fi solicitata doar de catre partea care a executat sau care declara ca este in masura sa execute contractul. Principiul bunei-credinte in domeniul obligatiilor presupune ca fiecare parte a raportului juridic obligational sa isi execute cu buna-credinta a obligatiilor asumate. Culpa partii care nu si-a indeplinit obligaţia este o condiţie esenţiala pentru existenta rezilierii.

Articolul 1517 cod civil consacra principiul neinvocarii propriei culpe in executarea obligatiilor. Astfel, atata vreme cat una dintre parti, prin fapta sa culpabila, a impiedicat cealalta parte sa isi indeplineasca obligatiile, nu poate sa invoce aceasta neexecutare, ca motiv pentru neexecutarea propriilor obligaţii. Nu va putea interveni rezilierea contractului nici in situatia in care partea care nu si-a indeplinit obligatia, dovedeşte existenta unei cauze de forta majora, sau a unui caz fortuit. In atare sitiatie, nu vor fi incidente prevederile din materia rezilierii, ci se vor aplica dispozitiile referitoare la suportarea riscului contractului sinalagmatic.

Exista insa situatii in care rezilierea contractului este prevazuta chiar de lege, fara deci ca una dintre parti sa nu isi fi executat obligatia. Un astfel de caz este cel reglementat de Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si profesionisti.

Rezilierea contractului | Avocat Mihai Kehaiyan

Legiuitorul a prevazut in art 7 ca ”În măsura în care contractul nu îşi mai poate produce efectele după înlăturarea clauzelor considerate abuzive, consumatorul este îndreptăţit să ceară rezilierea contractului, putând solicita, după caz, şi daune-interese”

 Pentru a stabili existenta oricarui tip de neexecutare a obligaţiilor contractuale, este necesar a se determina continutului contractului si implicit obligatiile contractuale. Trebuie calificat, in accord cu regulile generale si speciale de interpretare a contractelor, statuate de catre legiuitor la art. 1266-1270 C. civ. juridic, aca a fost nesocotita vointa reala a partilor astfel cum aceasta a fost determinata la momentul semnarii contractului.

Inainte de a invoca rezilierea contractului, creditorul are obligatia de pune in intarziere pe debitor, adica a-l anunta ca in imprejurarea neexecutarii obligatiei pana la o data anume precizata, urmeaza a inceta contractual. Legea prevede cateva situatii in care nu este necesara punerea in intarziere a debitorului, acesta  aflandu-se in intarziere prin efectul legii.  Astfel de situatii sunt reprezentate de cazul cand obligatia nu putea fi executata decat intr-un anumit termen.

sau cand prin fapta sa, debitorul a făcut imposibilă executarea în natură a obligaţiei sau când a încălcat o obligaţie de a nu face; UN alt caz este Acela in care debitorul şi-a manifestat în mod neîndoielnic faţă de creditor intenţia de a nu executa obligaţia

In cazul unui contract cu executare succesiva, creditorul poate invoca rezilierea, chiar si atunci cand neexecutarea obligatiilor de catre debitor este de mai mica importanta, dar este repetata. Legea nu precizeaza un numar anume de neexecutari, prin urmare rezilierea poate fi ceruta si dupa incalcarea a cel putin doua obligatii. Daca neindeplinirea obligatiilor s-a produs doar o data, creditorul are dreptul sa ceara, de exemplu, reducerea proportionala a prestatiilor sale.

Informatii juridice | Avocat Mihai Kehaiyan

Rezilierea contractului poate fi dispusa de instanta de judecata, la cerere, cand una dintre parti opteaza pentru sesizarea acesteia, dar totodata poate fi declarata unilateral de catre partea indreptatita. Pentru aceasta situatie din urma, este necesar ca partile sa fi determinat in mod précis in cadrul contractului, cazurile anume cand intervine rezilierea contractului precum si ca efectul acesteia se produce de drept, fara interventia instantei. In functie de modul de operare, reglementat de art. 1550 Cod civil, se distinge intre reziliere judiciara si reziliere unilaterala.

Efectul produs de reziliere, consta in desfiintarea contractului, ceea ce denota ca acel act juridic nu a fost niciodata incheiat. Practic, contractul va inceta sa mai existe, clauzele acestuia urmand a fi lipsite, din momentul desfiintarii, de orice fel de efecte.

Producând efectele doar pentru viitor, rezilierea contractului nu atrage obligatia restituirii prestatiilor efectuate, acestea ramanand platite. De altfel, in situatia rezilierii unui contract de inchiriere ar fi imposibil sa fie restituita folosinta imobilului. De asemenea este imposibil de restituit intretinerea prestata in situatia unui contract de intretinere.

Desfiintarea contractului ca urmare a rezilierii sale, confera partii care a fost de buna credinta si si-a executat obligatia  dreptul de a cere de la partea adversa şi daune-interese constand in prejudiciul cauzat ca urmare a neexecutarii.

Previous Post

Related Posts

Leave a Reply