În cadrul procedurilor de executare silită sau licitațiilor publice, actul de adjudecare joacă un rol central în transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor scoase la licitație. Cu toate acestea, există situații în care acest act poate fi contestat și chiar interveni anularea actului de adjudecare. În acest articol, vom explora principalele motive pentru care se poate solicita anularea actului de adjudecare, exemple de hotărâri judecătorești relevante și pașii legali necesari pentru a iniția o astfel de procedură.
Ce este actul de adjudecare?
Actul de adjudecare este documentul emis de executorul judecătoresc sau de autoritatea care organizează o licitație, prin care se constată că un bun a fost atribuit unui adjudecatar, de regulă ofertantul care a oferit cel mai mare preț. Acesta este esențial pentru finalizarea procedurii de licitație și transferul dreptului de proprietate asupra bunului licitat.
Când poate interveni anularea Actului de Adjudecare?
Anularea actului de adjudecare poate fi solicitată în cazuri bine definite de legislația și jurisprudența din România. Printre motivele cel mai frecvent invocate se numără:
- Vicii de procedură: Dacă licitația nu a respectat procedurile legale, actul de adjudecare poate fi contestat. Un exemplu de nerespectare a procedurii ar putea fi nepublicarea în mod corect și la timp a anunțului de licitație, fapt care poate duce la anularea actului. Hotărârea nr. 2716/2017, Tribunalul București a stabilit că lipsa respectării termenelor prevăzute de lege poate constitui un temei pentru anulare.
- Lipsa capacității legale a adjudecatarului: Dacă persoana care a câștigat licitația nu avea capacitatea legală să participe, cum ar fi lipsa personalității juridice sau a capacității de exercițiu, actul de adjudecare poate fi invalidat. De exemplu, Hotărârea nr. 573/2019, Curtea de Apel Timișoara a anulat un act de adjudecare din acest motiv.
- Fraudă sau viciu de consimțământ: Dacă adjudecarea s-a realizat prin fraudă, înșelăciune sau eroare, actul de adjudecare poate fi anulat. Spre exemplu, în cazul în care un participant manipulează prețurile licitației în mod nelegal, instanța poate decide anularea actului. Hotărârea nr. 1432/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție este un caz relevant, în care o licitație a fost anulată din cauza unor acțiuni frauduloase.
- Nelegalitatea obiectului adjudecat: Dacă bunul adjudecat nu era susceptibil de a fi vândut prin licitație din cauza unor drepturi anterioare sau alte vicii juridice, actul poate fi contestat. Hotărârea nr. 212/2020, Curtea de Apel Brașov este un exemplu unde adjudecarea a fost anulată din cauza existenței unor sarcini juridice neclarificate.
Procedura privind anularea actului de adjudecare
Pentru anularea actului de adjudecare, trebuie urmată o procedură clară în instanță. Pașii esențiali sunt următorii:
- Formularea unei cereri de anulare: Cererea trebuie să conțină motivele legale pe baza cărora se solicită anularea, precum și dovezi care să susțină respectivele motive. Hotărârea nr. 1956/2016, Judecătoria Cluj-Napoca a subliniat importanța prezentării probelor care demonstrează vicii de procedură.
- Termenul de depunere: Cererea privind anularea actului de adjudecare trebuie depusă într-un termen bine stabilit de la data adjudecării. În general, termenul este de 15 zile, conform Codului de procedură civilă, dar poate varia în funcție de circumstanțele cazului. Hotărârea nr. 456/2021, Tribunalul Iași a stabilit că depășirea acestui termen poate duce la respingerea cererii.
- Consultarea unui avocat: Procedura este complexă și necesită expertiza unui avocat specializat în litigii privind executarea silită. Un avocat poate asista în formularea cererii, pregătirea probelor și reprezentarea în fața instanței.
Consecințele anulării actului de adjudecare
Dacă instanța admite cererea de anulare a actului de adjudecare, efectele sunt următoarele:
- Reîntoarcerea bunului în masa bunurilor executate: Bunul adjudecat revine în patrimoniul debitorului și poate fi supus unei noi licitații. Adjudecatarul va trebui să renunțe la bun și, eventual, să participe din nou la licitație, dacă dorește.
- Restituirea prețului adjudecat: Adjudecatarul poate solicita restituirea sumei plătite, dar este posibil să fie nevoit să suporte și costuri suplimentare, precum cheltuielile de procedură. Hotărârea nr. 382/2022, Curtea de Apel București a decis că aceste costuri pot fi impuse adjudecatarului, în funcție de circumstanțele speței.
Întrebări frecvente
1. În ce termen pot contesta actul de adjudecare?
Conform Codului de procedură civilă, termenul general de contestare a actului de adjudecare este de 15 zile de la data când partea interesată a luat cunoștință despre emiterea acestuia. Totuși, în unele cazuri, legislația specifică poate prevedea termene diferite. Hotărârea nr. 2716/2017, Tribunalul București confirmă importanța respectării termenelor în contestațiile de adjudecare.
2. Ce costuri implică procedura de anulare a actului de adjudecare?
Costurile implică taxele judiciare, cheltuielile legate de asistența juridică și eventualele cheltuieli de judecată impuse de instanță în cazul pierderii procesului. Dacă adjudecatarul contestă anularea, costurile pot include restituirea sumei adjudecate și cheltuielile procedurale. Hotărârea nr. 2134/2020, Tribunalul Constanța a stabilit că adjudecatarul poate fi responsabil pentru toate costurile în cazul unei cereri respinse.
3. Pot participa din nou la licitație după anularea actului de adjudecare?
Da, după anularea actului de adjudecare, bunul va fi supus unei noi licitații, iar orice persoană care îndeplinește condițiile legale poate participa, inclusiv fostul adjudecatar, dacă nu există restricții impuse de instanță. Hotărârea nr. 876/2019, Curtea de Apel Târgu-Mureș subliniază faptul că un fost adjudecatar poate participa din nou, atâta timp cât nu există alte impedimente legale.